Arnall Bloxham a fost un hipnoterapeut galez din anii 1970 care, pentru o perioadă de 20 de ani, a hipnotizat câteva sute de persoane şi a înregistrat ceea ce par a fi descrieri ale unor vieţi anterioare. Dovedesc oare înregistrările lui Bloxham că există reîncarnare sau pot fi ele explicate într-un alt fel? Arnall Bloxham este expert în ceea ce hipnotizatorii numesc “experimente de regresie hipnotică a vieţilor anterioare”. Sub hipnoză el poate aduce o persoană înapoi la momentul naşterii ei şi chiar dincolo de acesta. Bloxham a fost preşedinte al Societăţii Britanice de Hipnoterapeuţi şi a folosit hipnoza pentru a vindeca oamenii de diverse afecţiuni fizice sau obiceiuri proaste, cum ar fi, spre exemplu, fumatul.
{Citiți și REÎNCARNAREA (#1)}
Ce se întâmplă în timpul experimentelor sale de regresie hipnotică sfidează logica umană obişnuită. Pacienții săi puteau povesti, cu detalii incredibile, viaţa unor oameni care au existat cu sute de ani în urmă.
Indiferent cât de necrezut poate părea, Bloxham a produs peste 400 de înregistrări pe bandă cu subiecţi hipnotizaţi care îşi retrăiau vieţile anterioare. În plus, multe din detaliile din înregistrări s-au dovedit a fi întâmplări reale. Potrivit lui Bloxham, aceste dovezi solide sprijină cu fermitate credinţa străveche în reîncarnare care se dovedeşte a fi adevărată.
Unul din cazurile de biografie aprofundată ale lui Bloxham este Jane Evans. Regresia lui Jane în viaţa ei anterioară a început în 1971, când a văzut un afiş pe care scria: “Arnall Bloxham spune că reumatismul este de ordin psihologic”. Jane, o galeză casnică de 32 de ani, care suferea de artrită reumatoidă, a găsit declaraţia incredibilă, astfel că a decis să intre în contact cu omul responsabil de acel poster.
Într-adevăr a reuşit acest lucru printr-un prieten de-al soţului ei şi în cele din urmă a intrat în legătură şi cu şase dintre vieţile sale anterioare. Ele au fost: soţia unui profesor particular în epoca romană, un evreu care a fost masacrat în secolul al 12-lea în York, un slujitor al unui mare negustor francez medieval, o domnişoară de onoare a Catherinei de Aragon, un slujitor sărac în Londra în timpul domniei Reginei Anne şi o călugăriţă în America secolului 19.
Povestea lui Jane Evans şi multe alte exemple ale reîncarnării au fost aduse la lumină de către producătorul de televiziune al BBC, Jeffrey Iverson, în cartea sa “Mai multe vieţi decât una?” În 1975, urmărind să verifice teoria reîncarnării, Iverson i-a cerut permisiunea lui Jane să îl lase pe Bloxham să o hipnotizeze din nou, de această dată în prezenţa camerei de televiziune BBC şi a unui reportofon. Iverson a plecat apoi să descopere dacă Jane a avut sau nu mai multe vieţi.
Iverson a cercetat detaliile din aceste vieţi şi a verificat detaliile date de Jane Evans cât timp era hipnotizată, descoperind că acestea erau într-adevăr fondate pe fapte reale. La sfârşitul cărţii sale el apreciază că munca de 20 de ani a lui Bloxham reprezintă un puternic sprijin pentru conceptul de reîncarnare. El a produs, de asemenea, un film documentar BBC intitulat “The Bloxham Tapes” pe baza tuturor acestor materiale.
