Celebritatea lui Nostradamus se datorează lucrării „Les Propheties”, a cărei primă ediţie a apărut în 1555 şi este formată din catrene, respectiv strofe cu patru versuri. Fiecare catren prezice un anumit eveniment sau epocă.
Aceste descrieri sunt confuze, pentru că sunt pline de metafore ezoterice şi anagrame. Chiar şi cele câteva date sau referinţe geografice care sunt incluse nu sunt aranjate în ordine cronologică.
Potrivit prefeţei operei sale, care se întâmplă să fie o scrisoare de la Nostradamus către fiul său César, versetele au fost destinate să fie mistificatoare.
Nostradamus a mărturisit că îi era teamă că va fi persecutat, explicând că acest stil îl protejează de pedeapsa celor puternici, care nu păreau să fie întotdeauna încântaţi de ceea ce le prezicea. Însă scepticii sunt de părere că stilul vag este adoptat în mod conştient pentru a lăsa scrierile deschise interpretărilor.
În scrierile sale Nostradamus foloseşte noţiuni şi denumiri folosite în prezent, care nici măcar nu existau la acea vreme. De exemplu, a citat numele Italia când regatul Italiei nici nu era înfiinţat. Vizionarul scria într-un limbaj obscur, folosind franceza contemporană presărată cu expresii şi cuvinte din italiană, greacă, spaniolă, ebraică şi latină.
“Scrierile mele vor fi mai bine înţelese de cei ce vor veni după moartea mea”, scria Nostradamus.
Multe dintre catrenele lui au prevestit dezastre: epidemii, cutremure, inundaţii, invazii, crime şi războaie. Unele fac referire la aceste dezastre în termeni generali, pe când altele vorbesc despre persoane sau grupuri mici de persoane care sunt individualizate în mod explicit.
Cu trecerea timpului mulţi oameni au fost de părere că Nostradamus a prezis cu exactitate o gamă amplă de evenimente viitoare: Revoluţia Franceză, moartea prinţesei Diana, cele două războaie mondiale, maşinăriile de război ale lui Adolf Hitler, inventarea submarinului, avionului şi balonului, până la epoca staţiilor spaţiale şi a războiului nuclear.
Adăugaţi la aceasta invenţia animaţiei, becului, marele incendiu din Londra, ridicarea lui Napoleon, asasinarea lui Kennedy, atacul de la 11 septembrie împotriva World Trade Center, aselenizarea omului pe Lună şi chiar denumirea Americii în profeţie şi ne putem da seama de ce este atât de apreciat.
Într-un catren faimos, Nostradamus vorbeşte despre „cerul în flăcări”, „noul oraş”, „trăznet uriaş” şi „doi fraţi răpuşi”, iar mulţi sunt de părere că face referire la atentatele din 11 septembrie împotriva World Trade Center.
Se pare că şi-a prezis şi propria moarte. I-a spus secretarului său Jean de Chavigny, la 1 iulie 1566: “Nu mă veţi găsi mâine în viaţă la răsărit”. În dimineaţa următoare, într-adevar a fost găsit mort, întins pe podea, lângă masa de lucru.
Desigur, scepticii nu văd cu ochi buni reputaţia lui Nostradamus şi sunt de părere că aceasta se datorează în mare parte simpatizanţilor săi moderni care au interpretat sau tradus într-o manieră manipulantă catrenele acestuia, asociindu-le cu diverse evenimente într-un mod care poate fi foarte uşor combătut, în sensul că termenii generali, vagi, utilizaţi s-ar fi putut aplica cu uşurinţă unui număr de alte evenimente.
În orice caz, există nenumărate interpretări diferite ale scrierilor lui Nostradamus, fiecare încercând să desluşească secretele profeţiilor acestuia.
Va urma…
