Atlanții aveau o cultură bogată, erau foarte interesați de artă și muzică. Sunt descriși ca fiind bogați, cu un caracter în general armonios și prietenos, dar nu și cu străinii. Aveau o tehnologie foarte avansată care era diferită de a noastră și care se baza mai mult pe natură. Cu alte cuvinte, înțelegeau și utilizau energiile Pământului, cum ar fi energia telurică, liniile energetice ale Pământului sau efectul piezoelectric (pe bază de cristale). (Citiți și prima parte aici)
Multe civilizații antice foloseau asemenea metode, utilizând resursele naturale ale Pământului. Din acest motiv, strucrurile acestor civilizații avansate tehnologic erau construite în puncte geografice în care se aflau complexe cristaline masive sub pământ. De fapt aceștia le căutau pentru a construi acolo. Piramidele din Giza, de exemplu, au fost construite pentru generarea de energie, nu pentru a fi folosite drept camere de înmormântare (vom vorbi despre asta în altă serie).
De aici lucrurile pot părea cam ciudate.
După cum am menționat în primul episod (dacă nu ați citit vă invităm să o faceți) este o poveste despre moralitate: cultura devenise atât de coruptă și orientată spre plăcere încât deconectarea de la sinele lor spiritual a fost uriașă. Aceștia au început să facă numeroase experimente genetice și nu numai, mergând până la crearea de ființe hibride om-animal. Știți legendele cu Centauri, Satiri etc., creaturi pe jumătate om pe jumătate animal. Multe dintre acestea au legătură cu experimentele lor. Partea și mai groaznică este că totul devenise un fel de experimente sexuale cu aceste creaturi, care mai apoi, astfel de “plăceri” au fost implementate și au devenit o normalitate în societate. Dacă toate acestea sunt adevărate, vă puteți imagina in ce situație au ajuns să fie.
Din cauza acestei depravări și a deconectării imense de divinitate lucrurile au deviat enorm.
Foarte multe scrieri vechi, legende, povestiri și, de asemenea, oameni care au visat astfel de scene descriu cum o ființă cu corp cristalin ar fi coborât din cer venind dintr-un alt tărâm. Era o conștiință pură, se vedea ca o lumină puternică, ale cărei raze strălucitoare ajungeau în inimile și mințile celor din zonă. Lumina era un fel de energie de înaltă frecvență care a avut un efect de “codificare” pe plan spiritual. Se pare că toți aveau această lumină în ei, dar cu timpul s-au îndepartat de ea din cauza degenerarii.
Prima intenție ar fi fost de a le trezi conștiința și de a le reaminti de lumina care se afla înăuntrul lor. Iar a doua intenție a fost un fel de viziune despre cum ar trebui să trăiască unii cu alții într-un mod mai iubitor și, de asemenea, în anumite limite. Iar dacă o ființă s-ar asimila acestei Lumini, nu numai că le-ar fi transmis-o copiilor lor, trăind generații întregi în acest fel, dar ar fi avut efect și la nivel sufletesc și spiritual. Se spune că tot ce s-a întâmplat a fost menit să fie amintit în viitor.
După cum am menționat, cultura noastră a fost și este fascinată de Atlantida. Este oare posibil ca toate acestea să fie fapte reale? Și să fie o imensă lecție a istoriei, la care ar trebui cu toții să reflectăm? Dacă privim puțin la propria noastă cultură și la schimbările care au loc am putea spune că vedem decăderea morală… Oare ne îndreptăm către propria noastră distrugere? Cum s-a întâmplat cu Atlantida într-o scurtă perioadă de timp. Bineînțeles, fiecare poate reflecta și trage propriile concluzii. Indiferent dacă este adevărat sau nu, lecția ar trebui măcar să ne pună pe gânduri, să ne punem întrebări despre cum ar trebui să trăiască fiinţa umană, să discernem mai bine între bine și rău și de asemenea, poate, ar trebui să ne apropriem cat mai mult de “Lumină” și de sinele nostru interior. Cu alte cuvinte, să ne conectăm cu latura noastră spirituală și ghidarea Divină.
